IN MEMORIAM – Părintele Sorin Constantin Istrătescu, Parohia L’Aquila (1959 - 2021)
“Dacă aici m-a adus Dumnezeu, cu voia Lui, cum să nu mă conformez voii Sale?”
La trecerea unui an de la mutarea la cele veșnice a Părintelui Sorin Constantin Istrătescu, ierarhii împreună cu clericii și credincioșii Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, au înălțat rugăciuni pentru mântuirea sufletului, robului lui Dumnezeu Sorin, preotul. În cele ce urmează vom creiona, în câteva cuvinte, aspecte mai importante din viața părintelui.
Părinte Sorin Constantin Istrătescu s-a născut la Sibiu, pe 22 mai 1959. Studiile liceale le-a făcut în orașul natal (promoția 1979), tot aici absolvind și Facultatea de Teologie ,,Andrei Șaguna”, în anul 1990. A fost hirotonit preot, în anul 2000, pe seama catedralei “Sfinții Trei Ierarhi”, din Timișoara, de către Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae (Corneanu), Mitropolitul Banatului. În cei aproximativ șase ani, până la venirea în Italia, a slujit și a desfășurat activitate pastoral-misionară la Catedrala Arhiepiscopală din Timișoara. La acestea se adaugă contribuția pe care a adus-o, împreună cu doamna preotesă Ana Istrătescu (pictor şi restaurator artă sacră), la restaurarea catedralelor ortodoxe din Sibiu, Arad şi Timişoara. Familia părintelui este formată din preoteasa Ana Istrătescu, fiica Teodora şi fiul Dominik-Nicolae.
Începând cu 5 octombrie 2009, părintele Sorin a fost numit paroh al Parohiei “Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril, patriarhii Alexandriei”, din localitatea L’Aquila. Activitatea liturgică, pastorală și misionară a părintelui nu a fost ușoară, deoarece cutremurul din 6 aprilie 2009 a creat nenumărate probleme comunității. De-a lungul timpului, s-au schimbat mai multe locuri de slujire, în general în afara orașului, ceea ce a îngreunat, în multe rânduri, participarea credincioșilor la sfintele slujbe. Însă, cu toate acestea, părintele a reușit să mențină o comunitate închegată, prin diverse activități (program liturgic bine organizat, ateliere de pictură, cateheză, etc).
La un an de la plecarea părintelui în veșnicie, lipsa sfinției sale încă se resimte între clericii din Protopopiatul Abruzzo–Molise. În cele ce urmează redăm cuvintele Părintelui Daniel Mititelu, de la Parohia Avezzano: “personal, îmi lipsesc serile de vară petrecute la Avezzano, când, după cină, povesteam despre preoți, ierarhi și creștini, care au suferit în perioada comunistă. Puțini știu că Părintele Sorin era un dușman declarat al comunismului și că, de mai multe ori, a suferit bătăi în beciurile Miliției din Sibiu. Când povestea, se emoționa vizibil! Toate aceste discuții mi-au rămas în inimă, fapt pentru care îi păstrez o amintire frumoasă!
În preajma părintelui, nu te oboseai, pentru că el era cel care te odihnea! Nu pot îndrăzni să spun că mi-a fost prieten, dar mi-a fost Părinte! Țin minte că, odată, l-am întrebat de ce nu își depune dosarul la concurs, pentru a merge într-o altă parohie. Sfinția sa mi-a spus: «dacă aici m-a adus Dumnezeu, cu voia Lui; cum să nu mă conformez voii Sale?» Aceste cuvinte, astăzi îmi dau putere să merg înainte, când îmi este greu!
Cel pe care astăzi îl plângem și a cărui timpurie plecare dintre noi o regretăm, a fost un preot cu alese calități sufletești, implicat în numeroase activități pastoral-duhovnicești și social-filantropice, râvnitor, apropiat de credincioșii săi, mereu în preajma celor aflați în lipsuri și nevoi; un slujitor care și-a asumat, cu responsabilitate, misiunea preoțească, povățuindu-i cu toată priceperea pe enoriașii săi.”
Părintele Sorin a trecut la Domnul pe 17 ianuarie 2021, în urma unui infarct. În acea duminică, slujise Sfânta Liturghie și sărbătorise, împreună cu credincioșii, hramul parohiei, prilejuit de pomenirea Sfinților Ierarhi Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei, cinstiți în ziua următoare.
Veșnică odihnă robului lui Dumnezeu Sorin preotul, fratele nostru, și pomenirea lui din neam în neam!
