Sceneta: "UNIREA FACE PUTEREA", la hramul parohiei " Sfânta Muceniță Agata" din Catania- Sicilia
Aflată la poalele vulcanului Etna din însorita Sicilie, cetatea Cataniei se află în zile de sărbătoare, ce o cinstesc pe patroana lor- SFÂNTA MUCENIȚĂ AGATA.
Fecioara ce a ales mucenicia şi logodirea cu Hristos, în locul căsătoriei cu păgânul Cvintian a rămas până astăzi în inimile catolicilor italieni.
Aceştia merg la procesiunile ce inundă străzile cu prezența lor.
După numărul participanților este a treia mare manifestare a credintei, de pe tot pământul.
Românii ce trăiesc pe aceste meleaguri frecventează biserica ortodoxă ce are aceeaşi ocrotitoare a oraşului- "Sfânta Agata".
Anul acesta ei s-au adunat la hram din toate colţurile provinciei şi au adus cu ei dorul de a fi alături de cei ce au acelaşi grai, acelaşi dor de părinți şi plaiurile natale, acelaşi dor de a fi cu Hristos.
Au adus colaci, cozonaci, coşuri cu fructe, colivă, vin şi alte bucate tradiționale româneşti.
Au împodobit icoanele cu flori şi au avut bucuria ca în mijlocul lor să se afle şi excelenţele lor: doamna şi domnul consul Axenie, de la consulatul României din Catania .
În alocuţiunea sa, doamna consul general a adus cuvinte de laudă pentru activitățile realizate cu ocazia sfințirii bisericii din mai 2024, în parohia păstorită de preotul Mihai Gabriel Ichim.
În acelaşi timp domnia sa a încurajat pe cei prezenți să nu-şi uite identitatea de români, să-si păstreze credinţa şi tradiţiile.
În final a făcut tuturor invitația de a veni la consulat, pentru a dobăndi documente valabile.
Tot la hram s-au sărbătorit şi tinerii din parohie, cu ocazia zilei internaţionale a tineretului ortodox. Părintele le-a oferit câte o icoană cu fecioara muceniță ce-i ocroteşte.
Dacă anul trecut copiii de la Şcoala parohială au pregătit sceneta "Viața Sfintei Agata", anul acesta a fost rândul adulților să aibă rolurile principale în spectacol, aşa cum se întâmplă de multe ori la Catania.
Pentru că românii din diaspora nu sunt străini de evenimentele din țara natală, acum mai mult ca oricând s-a conştientizat în parohie nevoia de a rămâne în UNIRE.
24 Ianuarie rămâne o dată de referință în istoria românilor.
Din acest motiv după Sfânta Liturghie, la agapa unde au participat 150 de enoriaşi a avut loc o şezătoare.
Acul şi ața, fusul, andrelele, croşetul şi lâna au fost personajele principale prezente printre străchini cu cozonaci, pilaf şi friptură de pui, covate cu colaci şi ulcioare cu vin.
Nu au lipsit covoarele țesute la război sau ştergarele aduse prin toată Europa tocmai de la 3000 de km din România.
Ca la orice şezătoare înțelepciunea populară e îmbrăcată în umor.
Zicătorile, proverbele şi ghicitorile luminau mințile țăranilor de odinioară, ce povesteau la gura sobei faptele de vitejie ale strămoşilor.
Aşa s-a întâmplat la hram şi cu românii ce trăiesc astăzi în provincia Catania.
Ei s-au împodobit în veşmintele cele bune şi frumoase ale neamului lor, pentru a da viață eroilor din cartea de istorie.
Slovele româneşti frumos meşteşugite din povestea lui Ion Creangă au prins viaţă pe scena construită ad-hoc.
Prezența boierilor, a lui Cuza Vodă şi a țăranilor ce l-au ajutat pe Moş Ion Roată să ridice împreună un bolovan mare, au creat un buchet de impresii celor prezenți, ce au rememorat faptele ce s-au petrecut acum 166 de ani, când a avut loc Unirea dintre Moldova şi Țara Românească.
"Unde-i unul nu-i putere,
La nevoi si la durere,
Unde-s doi puterea creste
Şi duşmanul nu sporeşte"... aşa cum spunea Vasile Alecsandri.
Şezătoarea UNIREA FACE PUTEREA s-a încheiat cu o mare horă.
Uniți printr-un steag tricolor lung de 20 de metri, şi-au dat mâna: oltenii, moldovenii, muntenii, ardelenii şi dobrogenii prezenți la agapă.
Împreună au cântat:
"Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română"
Nu mică a fost bucuria preotesei, profesoara Geta Ichim ce a coordonat spectacolul, atunci când o credincioasă a povestit cum fiul său născut şi crescut în Italia, a dorit mai multe explicatii din istoria românilor, după ce a vizionat sceneta de teatru.
Acest lucru este un răspuns bun la strădania permanentă a slujitorilor bisericilor din diaspora, care cu timp şi fără timp se jerfesc pentru a transmite dragostea pentru credința străbună, tradiția şi cultura celor care trăiesc departe de România.
Domnul să vegheze la mântuirea creştinilor ce trăiesc sub milostivirea Sfintei Agata!
Sfântă Agata, miluiește-ne!
A consemnat preoteasa Geta ICHIM
