Enoriașii din parohia Catania, în pelerinaj la Grota Sfintei Mucenițe Fevronia
În fiecare an, Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește pe Sfânta Muceniță FEVRONIA la data de 25 iunie.
Puțini însă cunoaștem viața și mucenicia sa.
Un indicator aflat pe drumul dinspre Catania, la o distanță de o oră, ne arăta calea spre GROTA SFINTEI FEVRONIA.
Acum, în pragul praznicului ei, a venit timpul de a păși în aceste locuri sfinte.
Credincioșii din parohia Sfânta Muceniță Agata din Catania, au avut clipe de mare trăire duhovnicească în pelerinajul organizat la Palagonia, cetate ce are ca ocrotitoare pe Sfânta Fevronia.
Moaștele sale au ajuns aici prin putere divină, după cum spun legendele, datorită unui frate dominican, care dorea să ducă relicvele sfintei de la Roma într-un orășel din Sicilia.
Ajuns în apropiere de orașul său, la 3 km depărtare, în Palagonia, călugărul se oprește o noapte, datorită unei ploi torențiale și visează că sfânta îi spune să dăruiască moaștele sale preotului paroh.
Fratele nu ține cont de vis și pleacă mai departe, pentru a duce la bun sfârșit călătoria spre casă. Nu după mult timp, ajuns în apropiere de o grotă, rămâne nemișcat și nu mai poate face nici un pas mai departe.
Rugându-se, înțelege în sfârșit că sfânta Fevronia îl împiedică să plece, pentru a deveni pentru totdeauna, ocrotitoarea orașului Palagonia.
Atestările prezenței relicvelor în aceste locuri sunt însă de la anul 1300 prin frescele ce pot fi văzute până în zilele noastre, în grota ce adăpostește locașul de cult bizantin, în care înaintașii nostri făceau slujbele religioase. Încă se mai poate admira icoana ce reprezenta martiriul sfintei Fevronia, și cele două altare ce au zugrăvite deasupra pe Mântuitorul Pantocrator, Maica Domnului cu îngerul la Bunavestire, și pe sfintele Agata, Lucia și Anastasia.
Aflați pe calea ce duce spre cunoașterea vieții mucenicești a sfintei, credincioșii au descoperit puterea credinței fecioarei, care a trăit toate zilele sale în rugăciune și citirea Sfintei Scripturi. În timpul prigoanei din timpul împărătului Dioclețian, întreaga suflare din mânăstire a fugit, dar ea prin boala ce o țintuia la pat a trebuit să rămână împreună cu stareța, în mâinile vrăjmașilor asupritori. Deși au încercat mai întâi să o îndulcească prin propunerea unei căsătorii avantajoase, sfânta nu a cedat, ca o mireasă a lui Hristos ce se socotea. Au urmat mari cazne: au pus-o în foc, i-au smuls carnea, i-au tăiat limba și apoi i-au scos dinții. Nimic din frumusețea de odinioară a sfintei nu mai rămăsese, dar dragostea pentru Mântuitorul a făcut-o mai strălucitoare pentru Împărăția Cerească. Au urmat alte suferințe, mucenica a îndurat tăierea sânilor, apoi a brațelor, a picioarelor, iar apoi în final și-a dat ultima suflare prin tăierea capului.
Moaștele sale au fost îngropate și cinstite cu mare evlavie, mulți dintre cei prezenți, văzând credința nestrămutată a sfintei, s-au botezat creștini, iar prigonitorul ce a ordonat această mare grozăvie a înnebunit și apoi a murit.
Cu toate aceste întâmplări în minte, s-a pornit pe aceste cărări de spiritualitate ortodoxă, pe șoseaua Catania -Palagonia, pe o ploaie ce amintea de ploaia ce a oprit călugărul cu moaștele sfintei Fevronia în aceste locuri.
Credința enoriașilor pelerini aflați în cele 9 mașini, a învins teama, că nu vor putea ajunge la grota din vârful muntelui. Au primit ploaia ca o binecuvântare și ca pe un semn al sfintei care a văzut dragostea lor.
Astfel, au mers întâi la biserica Matrice din oraș, unde au fost întâmpinați de comunitatea catolică italiană, în frunte cu părintele Sebastiano di Benedetto. Aici preotul Parohiei Ortodoxe Române din Catania – Mihai-Gabriel Ichim a sfințit o icoană cu Sfânta Fevronia, pictată de iconarul Vasile Mutu, după care a închinat un moment de rugăciune, în limba italiană și română, în cinstea sfintei. Cu toții au înălțat cântările ortodoxe spre slava tuturor sfinților mucenici, a Maicii Domnului și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Nu au lipsit coliva, colacii, florile și lumânările aprinse în cinstea sfintei mucenițe.
Cu mare emoție, toți pelerinii au sărutat mult pătimitoarele moaște ale patroanei Palagoniei, cât și ale sfintei Agata -ocrotitoarea Cataniei - aduse special cu acest prilej.
Pentru că ploaia încetase, iar soarele se zărea la apusul său, nu mai rămânea decât atingerea punctului final al pelerinajului - GROTA SFINTEI FEVRONIA .
Ajunși în vârf de munte la lăsarea serii, pașii pelerinilor au pătruns în biserica bizantină de odinioară, unde au privit la lumina lumânărilor aprinse chipurile sfinților, care prin viața mucenicească dăruită lui Hristos, au învins anii și timpul și au ajuns să fie cunoscuți și cinstiți până în zilele noastre.
Glasurile credincioșilor au înălțat la cer suave cântări ortodoxe, iar rugăciunile pentru cei dragi din sufletele lor, s-au contopit cu rugăciunile tuturor acelora care au trăit și s-au rugat în aceste sfinte locuri eremite.
Mergând pe urmele sfinților, putem merge pe calea lui Hristos... un drum strâmt și greu uneori, dar întotdeauna un drum mântuitor.
Sfântă Muceniță Fevronia, roagă-te pentru noi! Toți sfinții, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
A consemnat preoteasa Geta Ichim
