Catania - montarea sfintei mese din altar, în pragul sărbătorii Pogorârii Sfântului Duh
"Împărate ceresc, Mângâietorule, vino și Te sălășluiește întru noi..."
În duminica Pogorârii Duhului Sfânt, când se cinstește ziua de naștere a Bisericii creștine, credincioșii au lăsat grijile lumești și s-au îmbrăcat de sărbătoare, pentru a fi prezenți în Casa Domnului, așa cum se cuvine în Duminica cea Mare!
Enoriașii din parohia "Sfânta Muceniță Agata" din Catania, păstoriți de părintele Mihai Gabriel Ichim, au avut surpriza de a vedea sfânta masă din altar, gata montată cu plăcile de marmură albă, pregătindu-se pentru următoarea etapă: pictura icoanelor de pe catapeteasmă.
Mici și mari, românii din provincie s-au pregătit cu o săptămână înainte de acest praznic, atunci când au participat alături de copii la cateheza și serbarea închinată Pogorârii Duhului Sfânt, cu ocazia Festivalului Bucuriei.
Cartoanele tipărite primite atunci, au devenit astăzi mici biserici - construite de mânuțele dibace ale copiilor - biserici vii - Temple ale Duhului Sfânt născute după 2000 de ani de la Cincizecime, pe pământ italian.
Deși trăiesc departe de plaiurile românești, în însorita Sicilie, la poalele vulcanului Etna, românii ortodocși nu și-au uitat credința și obiceiurile și au adus pentru a fi sfințite, ramuri verzi de nuc, prin care Biserica amintește de cele 7 daruri ale Duhului Sfânt primite la Botez de fiecare dintre noi.
Credincioasele învățate de bunicile gospodine de odinioară, au împletit gustoșii colaci și au împodobit cănile și farfuriile cu cireșe, mușcate, sarmale, fripturi, și orez cu lapte, așa cum o făceau odinioară toate țărăncile satului românesc la Moșii de vară, pentru sufletele celor adormiți, plecați pe "lumea cealaltă", nicidecum numiți "morți".
Amintiri vii așternute pe hârtie:
"Vă mulțumim părinte că Patriarhia Română v-a trimis aici după noi, cei plecați de acasă și ați făcut o biserică!
Cu atâta dragoste împreună depănăm tradițiile strămoșești! Împreună învățăm să-L iubim pe Dumnezeu și pe aproapele. Nu am uitat cum mama și bunica pregăteau prinoase pentru sărbătoare la "DUMINICA MARE".
În amintirea lor, cu sănătatea dăruită de Domnul, împletesc lacrimi și bucurii în colaci."
Căci în credința ortodoxă cei plecați la Domnul, adică acolo unde "nu e durere, întristare sau suspin, ci viață fără de sfârșit" sunt în deplină comuniune cu cei rămași pe pământ, prin rugăciunea Sfintei Liturghii și slujbele de pomenire rânduite de Biserică.
Mulțumind pentru slovele de întărire duhovnicească, primite din partea ierarhilor Mitropoliei Europei Occidentale și Meridionale, care nu ne-au uitat nici în acest an, dăm slavă lui Dumnezeu pentru răspunderea de a fi ortodocși, dorind a trăi liberi de păcat, indiferent de locul în care viața ne-a dus să locuim, călători vremelnici fiind pe această lume.
A consemnat preoteasa Geta Ichim
