Duminica Ortodoxiei sărbătorită împreuna cu proiectul Biserica, Familia romanilor de pretutindeni la Arzachena

Detalii: Accesări: 259

Duminica Ortodoxiei sărbătorită împreuna cu proiectul Biserica, Familia românilor de pretutindeni la Arzachena

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan și prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Episcop Vicar Atanasie de Bogdania, astăzi, 21.03.2021, în cadrul Parohiei Sfântul Ioanichie cel Mare din Arzachena, Sardinia, am sărbătorit Duminica Ortodoxiei, împreuna cu proiectul Biserica, Familia românilor de pretutindeni. Am reușit sa finalizam unul din cele trei proiecte propuse, saptamana aceasta am trimis un ajutor financiar pentru proiectul Masa Bucuriei în valoare de 500 euro unei asociații parohiale din Onești, asociatia Patmos, care de 5 ani oferă o masă caldă zilnic unui număr de sute de persoane. Suma a fost donata de credincioși în urma ofertei de mărțișoare si felicitari realizate de copii de la începutul lunii.
La sfârșitul slujbei fiecare creștin a purtat icoanele sfinte în mâini, a ascultat la predică istoria și importanța închinării la sfintele icoane ascultând pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei. Apoi copiii parohiei au avut ocazia sa vada obiecte tradiționale expuse și fiecare a adus câte un desen pictat în cele trei culori naționale. Am discutat despre ce înseamnă România pentru noi după care copiii au interpretat imnul României, au recitat cate o poezie, dintre care pe cea a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul o redam integral mai jos :
Acum, ca niciodată
Treziţi-vă, români!
Având credinţă-n suflet
Şi arma sfântă-n mâini.
În rodul născocirii
Să nu nădăjduiţi,
Ci arma mântuirii
Mereu s-o mânuiţi!
Uniţi-vă în cuget
Prin simţuri creştineşti
La sânul „Maicii voastre”
Celei duhovniceşti!
În pavăza credinţei
Fiind adăpostiţi,
La vreme de războaie
Veţi fi nebiruiţi.
Tot neamul de pe lume
Şi cel de sub pământ
De s-ar scula-mpotrivă,
Va fi de voi înfrânt.
Plecaţi-vă la Domnul
Grumazul umilit,
Sa vă înalţe fruntea
În „plaiul” cel dorit.
De somnul nesimţirii
Sa nu mai dormitaţi,
Că „zorii mântuirii”
Se-arată la Carpaţi
Ca fraţii petrecând,
Să nu stirbim onoarea
Şi graiul nostru sfânt!
Trezindu-ne simţirea
Din suflet creştinesc,
Să punem semnul Crucii
Pe steagul românesc!
Pe tronul cel din suflet
S-avem necontenit
Icoana preacinstită
A Regelui Mărit!
De vom păzi unirea
Şi „Crezul din strămoşi”,
Vom fi şi jos, în lume,
Şi-n ceruri glorioşi!
În scumpa noastră ţară
Atunci vor creşte iar
Virtuţile străbune
Cu nume secular.
Din groapa stricăciunii,
Săpată de „tiran”,
Se va scula cu slavă
„Răsadul lui Traian”.
Deci azi, ca niciodată,
Să ne vădim creştini,
Păstrând neprihănită
Credinţa, prin străini!